pititelúc, -ă, adj. (reg.) mititeluț. Vezi definitia »

TUTÚC, tutuci, s. m. (Reg.) Bucată de lemn scurtă; butuc. Vezi definitia »

săndúc (-curi), s. n. – Cufăr, ladă. – Var. sandîc, sînduc, sunduc. Tc. sanduk (Șeineanu, II, 313), cf. ngr. σεντούϰι, bg., sb. sanduk, pol., rus. sanduk. Săndulie, s. f. (lădoi), cuvînt mold. folosit de V. I. Popa, probabil în loc de *sănduclie. Vezi definitia »

POLITRÚC, politruci, s. m. Instructor, îndrumător politic în armata sovietică. – Din rus. politruk. Vezi definitia »

ÁNDRUC s. n. (poligr.) tipar de probă (< germ. Andruck) Vezi definitia »