PÉNI pl. pence/ s. m. monedă divizionară engleză, a 1²-a parte dintr-un șiling (până în 197¹), (astăzi) a suta parte dintr-o liră sterlină. (< engl. penny) Vezi definitia »

A ÎNNEBUNI a da benga în cineva, a se dili, a o lua razna, a mânca ceapa ciorii, a mânca ciuperci, a-și pierde mințile, a i se pune piticul, a i se răsturna (cuiva) cloșca, a se scrânti, a se sona, a se țăcăni, a se țicni, a se ușchi. Vezi definitia »

șoldăní, șoldănésc, vb. IV (reg. și fam.) a pune pe fugă (pe cineva); a o lua la fugă ca șoldanul (v.). Vezi definitia »

stîrní (-nésc, -ít), vb. – 1. A scorni vînatul. – 2. A excita, a provoca. – 3. A trezi, a deștepta. – 4. (Refl.) A se produce, a se dezlănțui, a izbucni. – Var. înv. stirgni. Probabil din sl. strumiti (sę) „a țîșni” (Cihac, II, 369), cf. rus. strmumitisja, slov. strmêti, ceh. strmêti „a întrece”. – Der. din sl. sŭtrŭgnąti „a trezi” (Candrea), pare mai puțin probabilă, dar cf. var. Din rom. tîrn „mătură” (Pușcariu, Dacor., III, 691) este neverosimilă. – Der. stîrneală, s. f. (provocare; ridicare). Vezi definitia »

povîrní (povârnésc, povârnít), vb. – 1. A se înclina, a se lăsa într-o parte. – 2. A se prăvăli, a se prăbuși. – 3. (Refl.) A îmbătrîni, a trece, a expira. Sl. cf., bg., cr. povrnuti „a răsuci” (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 284; Conev 72), sau poate din sl. vriniti (‹ rinąti) „a împinge”, cu pref. po-. Der. povîrniș, s. n. (pantă; coastă); povîrnitură, s. f. (povîrniș, loc prăpăstios). Vezi definitia »