DOMINICÁN, -Ă I. s. m. f. călugăr(iță) dintr-un ordin monahal catolic înființat la sfârșitul sec. XIII. II. adj. referitor la acest ordin. (< fr. dominicain) Vezi definitia »

EMINESCIÁN, -Ă, eminescieni, -e, adj. Care aparține lui Eminescu, privitor la Eminescu, în genul operei lui Eminescu. [Pr.: -ci-an] – Eminescu (n. pr.) + suf. -ian. Vezi definitia »

STRAPAZÁN, strapazane, s. n. (Reg.) Cui (de lemn) fixat pe marginea bărcii, de care se leagă vâsla cu ajutorul unei curelușe; ujbă. – Cf. tc. trabzan. Vezi definitia »

LANCASTERIÁN, -Ă adj. Referitor la lancasterianism. // s.m. și f. Adept al lancasterianismului. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. lancastérien, engl. lancasterian]. Vezi definitia »

CODOLÁN, codolani, s. m. (Iht.) Somn mic. – Din coadă + suf. -ol-an. Vezi definitia »