MĂLURÁ, pers. 3 mălurează, vb. I. Refl. (Despre cereale) A se umple de mălură (1), a se înnegri din cauza mălurei, a se îmbolnăvi de mălură. – Din mălură. Vezi definitia »

ÎNVÂLVORÁ, învâlvoréz, vb. I. Refl. A se aprinde, a arde cu flăcări mari și agitate. Doamna Vorvoreanu se uită în beznă de afară, în miezul căreia se învâlvora incendiul de la Vladomira. DUMITRIU, N. 52. ◊ Fig. Depărtările se învâlvorau. CAMILAR, T. 125. Vezi definitia »

SUPRASATURÁ vb. tr. 1. a obține o soluție suprasaturată. 2. (fam.) a sătura peste măsură, a îmbuiba. (după fr. sursaturer) Vezi definitia »

CADASTRÁ, cadastrez, vb. I. Tranz. A efectua lucrări de cadastru; a înscrie în cadastru. – Fr. cadastrer. Vezi definitia »

a umbla pantaraura expr. a hoinări, a vagabonda. Vezi definitia »