Definita cuvantului cvadratură
CVADRATÚRĂ s.f. 1. (Mat.) Problema construirii unui pătrat cu o arie dată. ♦ Calculul unei integrale, necesar uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă. ◊ Cvadratura cercului = a) problema (încă nesoluționată) a reducerii unui cerc la un pătrat echivalent; b) (fig.) problemă grea, imposibil de rezolvat. 2. (Astr.) Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pământ au față de Soare o diferență de longitudine de 90°. [Var. cuadratură s.f. / cf. fr. quadrature, lat. quadratura].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cvadratură
REZULTÁNTĂ, rezultante, s. f. 1. (Mec.) Forță a cărei aplicare este echivalentă din punctul de vedere al efectului cu mai multe forțe date, care se aplică în același timp asupra aceluiași punct material. 2. Fig. Efectul îmbinat al unor cauze multiple. – Din fr. résultante, germ. Resultante. Vezi definitia »
BRICHÉTĂ2, brichete, s. f. Produs obținut din aglomerarea prin presiune a pulberii unor materiale în formă paralelipipedică sau ovoidală, spre a fi mai ușor transportate sau întrebuințate. Brichete de cărbune. – Fr. briquette. Vezi definitia »
LEGUMICULTÚRĂ s. f. Ramură a agriculturii care se ocupă cu teoria și practica cultivării legumelor; cultivarea legumelor. – Legumă + cultură (după pomicultură etc.). Vezi definitia »
XENOBIÓZĂ s.f. (Biol.) Viețuire în asociații străine sau în dauna unui alt organism. (din fr. xénobiose) Vezi definitia »
FILÍPICĂ s.f. (Liv.) Discurs, cuvântare cu caracter acuzator pronunțată împotriva cuiva. [< lat. philippicae, fr. philippique, cf. Philippicae – discursurile lui Demostene împotriva regelui Filip al II-lea al Macedoniei]. Vezi definitia »