leáfă, léfe, s.f. (reg.) 1. partea scobită a lingurii, găvan. 2. scândurică, băț. 3. lopățică. Vezi definitia »

INELEGÁNȚĂ s. f. lipsă de eleganță în vorbire, în purtare; vorbă, comportare lipsită de finețe, de tact. (< fr. inélégance) Vezi definitia »

PLÁJĂ s. f. 1. țărm jos de mare sau al unui curs de apă, acoperit cu nisip fin, pe care se fac băi de soare. ♦ a face ~ = a face băi de soare. 2. porțiune degajată a punții la prova și la pupa unei nave. 3. (telec.) ~ de modulație = domeniu de modulație. 4. suprafață delimitată (a unui obiect, corp etc.). 5. distanță, interval între două măsuri, dimensiuni, posibilități. (< fr. plage) Vezi definitia »

tărâcioáră s.f. (reg.) diminutiv al lui tărâță. Vezi definitia »

ROBÓTICĂ s. f. știință și ramură a industriei care studiază proiectarea și realizarea sistemelor mecanice, informatice sau mixte și a roboților. (< fr. robotique, engl. robotics) Vezi definitia »