SELEÁM-CEAÚȘ, seleam-ceauși, s. m. (Înv.) Reprezentant al domnului care mergea înainte și anunța tuturor sosirea acestuia. – Din tc. selâm-çavuș. Vezi definitia »

románș adj. m., s. m., pl. románși; adj. f., s. f. románșă, pl. románșe Vezi definitia »

válmeș (înv.) adv. Vezi definitia »

TÂRȘ, târși, s. m. 1. Copac pipernicit, nedezvoltat, uscat; p. ext. pădure cu astfel de copaci, crescuți printre rădăcini și cioturi. 2. Cracă pe care se clădesc căpițele de fân, din care se fac îngrădituri primitive etc. [Pl. și: (n.) târșuri] – Et. nec. Vezi definitia »

HÂRȘ interj. V. hârști. Vezi definitia »