ANACUZÍE s.f. (Med.) Pierderea totală a auzului; surzenie; cofoză. [< fr. anacousie, cf. gr. an – fără, akociein – a auzi]. Vezi definitia »

TETRARHÍE, tetrarhii, s. f. Sistem politic (instituit de Dioclețian) potrivit căruia administrarea Imperiului Roman era împărțită în patru părți, cu patru conducători. ♦ Timpul cât guverna un tetrarh. – Din fr. tétrarchie. Vezi definitia »

ELECTROFOTOTERAPÍE s.f. Fototerapie făcută cu metode electrice. [Gen. -iei. / cf. fr. électrophotothérapie]. Vezi definitia »

LOMBOTOMÍE s.f. (Med.) Incizie a peretelui lojii lombare. [Gen. -iei. / < fr. lombotomie, cf. lat. lumbus – șale, gr. tome – tăiere]. Vezi definitia »

ȘÓTIE, șótii, s. f. 1. Poznă, năzbâtie, farsă, ghidușie; boroboață, bazaconie. 2. Șiretlic, vicleșug. – Cf. ucr. šutka. Vezi definitia »