FORFECÚȚĂ, forfecuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui foarfece; foarfece mic (pentru tăiat unghiile). 2. Pasăre mică, cu penele cărămizii, cu ciocul puternic având vârfurile încrucișate ca niște foarfece (Loxia curvirostra). – Foarfece + suf. -uță. Vezi definitia »

CIOROVĂIÁLĂ, ciorovăieli, s. f. (Fam.) Ceartă ușoară (pentru nimicuri); ciorovăire, ciondăneală. [Pr.: -vă-ia-] – Ciorovăi + suf. -eală. Vezi definitia »

URSULÍNĂ, ursuline, s. f. Călugăriță dintr-un ordin călugăresc catolic (care se consacră educației fetelor și îngrijirii bolnavilor). – Din fr. ursuline. Vezi definitia »

CHÍLĂ s.f. Piesă din axa longitudinală a unei nave, care, împreună cu carlinga centrală, constituie baza scheletului navei. [< fr. quille, cf. ol. kiel]. Vezi definitia »

SINUZÍTĂ, sinuzite, s. f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a mucoasei care căptușește sinusurile¹ nazale. – Din fr. sinusite. Vezi definitia »