DISTRIBUTÍV, -Ă adj. Care distribuie. ◊ Numeral distributiv = numeral care indică repartizarea unor obiecte sau a unor ființe; atenție distributivă = atenție care se poate îndrepta în mai multe părți deodată; atenție dispersată; (mat.) operație distributivă = operație care, efectuată separat asupra termenilor dintr-o expresie, dă același rezultat ca și în cazul când ar fi aplicată întregii expresii. [Cf. fr. distributif, lat. distributivus]. Vezi definitia »

COMPILATÍV, -Ă adj. (Cu caracter) de compilație. [< compila + -(t)iv]. Vezi definitia »

AFECTÍV, -Ă, afectivi, -e, adj. Privitor la afect sau la sentimente. ♦ Care denotă afecțiune; sentimental. – Fr. affectif (lat. lit. affectivus) Vezi definitia »

HETEROAFECTÍV, -Ă, heteroafectivi, -e, s. m. și f. Persoană a cărei orientare afectivă determină atracția sufletească și sexuală față de un partener de gen opus. – Hetero + afectiv. Vezi definitia »

DEFECTÍV, -Ă adj. (despre verbe, substantive și adjective) care nu este folosit la toate formele flexionare; (despre adverbe) care nu are (unele) grade de comparație (inclusiv pozitivul). (< fr. défectif, lat. defectivus) Vezi definitia »