SALVAMÁR, (2) salvamari, s. n., s. m. 1. S. n. Serviciu specializat (la mare) în prevenirea și acordarea de ajutor celor în pericol de înec. 2. S. m. Persoană calificată care face parte din salvamar (1); (rar) salvamarist. – Salva[re] + mar[ină]. Vezi definitia »

COMISIONÁR s. m. 1. persoană care face diferite servicii în schimbul unei anumite sume. 2. intermediar în operații comerciale, care primește în schimbul serviciilor făcute un comision. (< fr. commissionnaire) Vezi definitia »

EXTRANUCLEÁR, -Ă, extranucleari, -e, adj. (Biol.) Care este localizat în afara nucleului, în citoplasmă.[Pr.: -cle-ar] – Din fr. extranucléaire, engl. extranuclear. Vezi definitia »

CIOBOTÁR s. m. v. ciubotar. Vezi definitia »

PROLETÁR, -Ă I. adj. referitor la proletariat, care aparține proletariatului. II. s. m. f. 1. cetățean sărac, liber, din Roma antică. 2. muncitor salariat din societatea capitalistă, lipsit de mijloace de producție. (< fr. prolétaire) Vezi definitia »