FLAGRÁNȚĂ s.f. Caracterul a ceea ce este flagrant; evidență, incontestabilitate. [< fr. flagrance]. Vezi definitia »

PLANCTOFÍTĂ s. f. plantă din fitoplancton; planctonofog. (< fr. planctophyte) Vezi definitia »

HERMENEUTICĂ s.f. Disciplină (considerată și artă) care se ocupă cu înțelegerea și interpretarea monumentelor, cărților și a textelor vechi. ♦ Teorie a interpretării semnelor ca elemente simbolice ale unei culturi. [Var. ermeneutică s.f. / < fr. herméneutique, cf. gr. hermeneutike < hermeneuein – a interpreta, hermeneus – interpret]. Vezi definitia »

sórgă s.f. (înv. și reg.) necesitate urgentă; grabă. Vezi definitia »

BLASTÚLĂ s. f. stadiu embrionar la metazoare, de formă globulară, cu celule dispuse într-un singur strat în jurul unei cavități; blastosferă. (< fr. blastula) Vezi definitia »