Definita cuvantului custode
CUSTÓDE s.m. 1. Cel care păzește sau păstrează un lucru care i-a fost încredințat. ♦ Persoană însărcinată cu paza unui obiect pus sub sechestru. 2. Cuvânt sau silabă însemnată pe ultima pagină a fiecărei coli sau pe fiecare pagină, în partea dreaptă sub ultimul rând, și repetat la începutul paginii următoare pentru a arăta ordinea colilor și a paginilor manuscriselor. [Pl. -ozi. / cf. fr. custode, lat. custos, -odis – păzitor].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu custode
COINCÍDE vb. III. intr. 1. A se întâmpla, a se produce simultan, în același timp. 2. A fi la fel, a se potrivi. ♦ (Despre linii, figuri) A se suprapune perfect. [Pron. co-in-, p.i. coincíd. / < fr. coincider, cf. it. coincidere < lat. cum – cu, incidere – a cădea pe]. Vezi definitia »
EUMENÍDE s. f. pl. Nume eufemistic dat eriniilor, furiilor. [Pr.: e-u-] – Din fr. euménides. Vezi definitia »
grande, granzi s. m. (iron.) om foarte înstărit; om cu o poziție socială înaltă. Vezi definitia »
CADE [keid], John (cunoscut și sub numele de Jack C. sau Mortimer) (?-1450), conducător al răscoalei țărănilor din Kent (mai-iul. 1450). Răscoala, prin consecințele ei a contribuit la scăderea autorității regale, fiind una din cauzele izbucnirii Războiului celor Două Roze. Vezi definitia »
DESTÍNDE, destind, vb. III. 1. Refl. A deveni mai puțin încordat; a se relaxa, a slăbi. ♦ Fig. (Despre nervi sau stări de spirit) A se liniști, a se descărca. 2. Refl. (Despre ființe, corpul lor sau părți ale corpului) A se întinde, a se îndrepta. ◊ Tranz. Și-a destins trupul și a plecat spre ieșire (G. M. ZAMFIRESCU). 3. Refl. (Neobișnuit, despre un ținut) A se întinde, a se desfășura. 4. Tranz. (Neobișnuit) A retrage. Întinse o mână... apoi o destinse repede (DELAVRANCEA). [Perf. s. destinsei, part. destins] – Din des1- + [în]tinde. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z