SCĂFÍȚĂ, scăfițe, s. f. Diminutiv al lui scafă. – Scafă + suf. -iță. Vezi definitia »

ALEXÍNĂ s. f. substanță proteică din plasma sangvină; complement (3); anticorp. (< fr. alexine) Vezi definitia »

várză s. f., g.-d. art. vérzei; pl. vérze Vezi definitia »

SIMÁNDRĂ, simandre, s. f. (Înv.) Un fel de toacă de metal sau de lemn atârnată la intrarea unei biserici, a unei mănăstiri, în clopotniță etc., în care se lovește cu un ciocan pentru a se anunța începerea slujbei. – Din fr. simandre. Vezi definitia »

CONTURÁNȚĂ s. f. mărime care caracterizează calitatea reproducerii contururilor într-o imagine de televiziune. (< contura + -anță) Vezi definitia »