CLENȚENÍ vb. IV. v. clănțăni. Vezi definitia »

ARDEOANI, com. în jud. Bacău; 2.606 loc. (1991). Vezi definitia »

REUNÍ, reunésc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) aduna, a (se) strânge laolaltă, a (se) întruni. [Pr.: re-u-] – Din fr. réunir. Vezi definitia »

surdiní, surdinésc, vb. IV (reg.; despre oameni) a angaja (la lucru). Vezi definitia »

ciocní (ciocnésc, ciocnít), vb. – 1. A bate, a izbi. – 2. A bate în ușă. – 3. A închina, a lovi ușor paharele înainte de a bea. – 4. A tăbărî, a năvăli, a se repezi. – 5. A rezista, a se opune. – Mr. ciucăes, megl. ciucnes. Formație spontană, plecîndu-se de la cioc „zgomot produs de o izbitură”, care prezintă un paralelism perfect cu ciocăni. Se consideră, totuși (Cihac, II, 55; DAR; Candrea), că trebuie să provină din vreo formă sl. ca rus. čoknuti, bg. čeknuvam; ceea ce nu pare posibil, dacă se ia în considerație aceeași posibilitate expresivă, aplicată identic boc(ă)ni și poc(ă)ni. Der. ciocnaș, s. m. (miner care muncește într-o salină), cf. ciocănaș, probabil prin contaminare cu ocnaș; ciocneală s. f. (izbitură); ciocnet, s. f. (izbitură); ciocnitură, s. f. (izbitură). Vezi definitia »