Definita cuvantului crâmpiță
crâmpiță, crâmpițe, s.f. (reg.) 1. încurcătură la rost în firele cu care se urzește sau se țese; încâlcitură, nod. 2. (fig.) piedică, obstacol, greutate, opăceală. 3. greșeală, sminteală; vițiu, defect, cusur. 4. încurcătură, neînțelegere, bucluc, necaz, ceartă, belea, boacănă; pricină, cauză.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu crâmpiță
IGNORÁNȚĂ s.f. Lipsă de cunoștințe, de învățătură; incultură. [Cf. it. ignoranza, fr. ignorance]. Vezi definitia »
PÍPĂ s. f. 1. conductă cu secțiunea de ieșire sau de intrare mai mare decât cea curentă. ◊ tub de porțelan curbat pentru protejarea conductoarelor electrice împotriva apei de ploaie la intrarea acestora în pereții unei clădiri. 2. piesă rotitoare care închide succesiv circuitele electrice ale bujiilor unui motor cu electroaprindere. (< engl., fr. pipe) Vezi definitia »
SPLINÚȚĂ, splinuțe, s. f. (bot.) 1. Splină (2). 2. Plantă erbacee meliferă din familia compozeelor, cu tulpină păroasă, cu flori galbene reunite în ciorchini (Solidago virgaurea). – Splină + suf. -uță. Vezi definitia »
CONTRAÁRIPĂ, contraaripi, s. f. (Auto.) Element structural de caroserie, care închide, împreună cu aripa, pasajul roții. Se mai numește și pasaj roată. – Din contra + aripă. Vezi definitia »
INDELICATÉȚĂ s. f. v. indelicatețe. Vezi definitia »