RECREATÍV, -Ă, recreativi, -e, adj. Care recreează¹, care odihnește; recreator. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. récréatif. Vezi definitia »

REGENERATÍV, -Ă adj. Care are proprietatea de a regenera; regenerator. [< fr. régénératif]. Vezi definitia »

EXPLICATÍV, -Ă adj. Care servește la explicarea a ceva. ◊ Notă explicativă = explicație a unui cuvânt, a unei chestiuni în legătură cu un text (care se dă de obicei în josul paginii); dicționar explicativ = dicționar în care sunt explicate cuvintele pe sensuri. [< fr. explicatif, lat. explicativus]. Vezi definitia »

STATÍV s.n. 1. Dispozitiv de laborator pentru susținerea aparatelor în timpul lucrului. ♦ Parte a unui microscop care susține dispozitivul optic. 2. Trepied montabil cu planșetă, pe care se fixează aparatul fotografic sau cinematografic, instrumentele geodezice etc. [< germ. Stativ, fr. statif]. Vezi definitia »

ABLATÍV, ablative, s.n. Caz al declinării în unele limbi, care exprimă despărțirea de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza sau altă circumstanță. ◊ Ablativ absolut = construcție sintactică specifică limbii latine, alcătuită dintr-un substantiv (sau un pronume) și un participiu la cazul ablativ, având rol de propoziție circumstanțială. – Din fr. ablatif, lat. ablativus. Vezi definitia »