Definita cuvantului alem
além (-muri), s. n. – Semilună, emblema imperiului turc, mai ales pe steagul imperial (roșu aprins, cu o semilună aurită, pe fond alb). Era scos în procesiuni, numai în prezența sultanului; fiind purtat de un ofițer numit alemdar. Tc. alem „lume, univers” (Șeineanu, III, 5; Lokotsch, 53).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu alem
IBÍDEM adv. (Cu privire la un text deja citat) În același loc, tot acolo, în aceeași lucrare. [Prescurtat: ibid., ib.] – Cuv. lat. Vezi definitia »
CALÉM, calemuri, s. n. (Înv.) Administrație publică; cancelarie. – Din tc. kalem. Vezi definitia »
BOÉM2, -Ă, boemi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Artist care duce o viață dezordonată, neconformă conveniențelor sociale. 2. Adj. Care corespunde firii sau felului de viață caracteristic boemilor2 (1). 3. S. f. Mediu în care trăiesc boemii2 (1); viață dusă de boemi2 (plină de privațiuni, dezordonată). – Din fr. bohème. Vezi definitia »
FLOÉM s.n. (Bot.) Strat de celule ale fasciculului fibrovascular, care conduc substanțele organice asimilate liber. [Pron. flo-em. / < fr. phloème, cf. gr. phloios – scoarță]. Vezi definitia »
LIMFEDÉM s. n. edem bogat în proteine și dur datorită prezenței în țesuturi a unui exces de limfă. (< fr. lymphoedème) Vezi definitia »