Definita cuvantului alior
aliór (alióri), s. m. – Plantă, laptele cîinelui. Var. arior, aleúr. Lat. aureolus (Candrea, GS, III, 423); cf. prov. auriol. După Hasdeu, din lat. hellĕbŏrus, opinie acceptată de Pușcariu 65 cu observația că fonetismul nu pare clar.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu alior
EXPIRATÓR, -OÁRE adj. Care servește la expirat. ♦ (Fon.) Accent expirator = accent bazat pe intensificarea expirării la pronunțarea silabei accentuate. [Cf. fr. expirateur]. Vezi definitia »
VERSIFICATÓR, -OÁRE, versificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care face versuri sau transpune ceva în versuri. ♦ Poet minor (la care meșteșugul de a face versuri este mai evident decât inspirația poetică). – Din fr. versificateur, lat. versificator, -oris. Vezi definitia »
SERICICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu sericicultura. (< fr. sériciculteur) Vezi definitia »
PLONJÓR s.n. Aparat electrocaloric care servește la încălzirea rapidă prin imersiune a unei cantități mici de lichid. [< fr. plonjeur]. Vezi definitia »
BĂLĂIÓR, -OÁRĂ, bălăiori, -oare, adj. Diminutiv al lui bălai. [Var.: (reg.) bălăoáră adj. f.] Vezi definitia »