ORCHÉSTRĂ, orchestre, s. f. 1. Colectiv de instrumentiști care execută împreună compoziții muzicale la diverse instrumente. ♦ Ansamblul instrumentelor muzicale la care cântă membrii acestui colectiv. 2. Parte a unei săli de spectacol destinată orchestranților, situată între scenă și sală, sub nivelul parterului. ◊ Fotoliu de orchestră = loc în primele rânduri într-o sală de concert sau, p. ext., în orice sală de spectacol. 3. Spațiu circular în arhitectura teatrelor antice, situat între avanscenă și gradenuri. [Var.: orhéstră s. f., (înv.) orchéstru s. n.] – Din fr. orchestre, germ. Orchester, it. orchestra, rus. orkestr. Vezi definitia »

LANGÚSTĂ s. f. crustaceu marin, decapod, asemănător cu racul, cu carnea foarte gustoasă. (< fr. langouste) Vezi definitia »

ANTREPRÍZĂ, antreprize, s. f. Formă de organizare și executare a construcțiilor capitale de către o organizație specială de construcții; (în regimul capitalist) întreprindere particulară care execută lucrări industriale, comerciale, de construcții etc.; conducere particulară a unor lucrări. ◊ Expr. A da în antrepriză = a da o lucrare spre executare unei întreprinderi sau unui antreprenor. A lua în antrepriză = a lua conducerea unei lucrări. – Fr. entreprise. Vezi definitia »

TIPOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Fază de evoluție a organismelor în timpul căreia ia naștere un tip, constituindu-și caracterele. [Cf. fr. typogenèse]. Vezi definitia »

víză (-ze), s. f. – Parafă, însemnare pe un act. Fr. visa. – Der. viza, vb. (a aplica o viză; a tinde, a ținti), din fr. viser; vizor, s. n., din fr. viseur, cf. Graur, Viața rom., 1940, nr. 3, p. 110; vizibil, adj., din fr. visible; vizibilitate, s. f.; vizieră, s. f., din fr. visière; viziune, s. f., din fr. vision; vizionar, s. m., din fr. visionnaire. Vezi definitia »