Definita cuvantului cucă
cúcă3, cúci, s.f. (înv.) 1. căciulă înaltă, uneori împodobită cu pene de struț, pe care o purtau căpeteniile turcești și domnitorii români în timpul ceremoniilor. 2. autoritate supremă, stăpânire domnească.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu cucă
MICORÍZĂ s.f. (Biol.) Conviețuire stabilă între anumite ciuperci și rădăcinile plantelor superioare. [< fr. mycorhise, cf. gr. mykes – ciupercă, rhiza – rădăcină]. Vezi definitia »
CÚRSĂ3, curse, s. f. (Înv.) Un fel de pastilă aromatică, importată din Orient, întrebuințată pentru a parfuma încăperile. – Din ngr. kúrsi. Vezi definitia »
ZĂMĂTÍȘĂ s. f. – v. zămătișe. Vezi definitia »
MALTÍNĂ s.f. Praf amorf de culoare albă-gălbuie preparat din malț, folosit pentru a transforma amidonul în dextrină și maltoză. [< fr. maltine]. Vezi definitia »
RĂRITÚRĂ, rărituri, s. f. Loc rămas liber între obiecte așezate rar. ♦ Loc în pădure de unde au fost scoși unii copaci, de unde au fost tăiate tufele. ♦ Defect sau uzură a unei țesături care are într-un loc urzeala sau bătătura mai rară decât în rest. – Rări + suf. -tură. Vezi definitia »