ȘOVĂITÚRĂ, șovăituri, s. f. Mers șovăit; schimbare de direcție; cotitură. – Din șovăi + suf. -(i)tură. Vezi definitia »

DÍNĂ s.f. Unitate de măsură pentru forță, egală cu forța imprimată de accelerația de 1 cm pe secundă a unui punct material cu masa de un gram. [< fr. dyne, cf. gr. dynamis – forță]. Vezi definitia »

BÁȘCĂ, băști, s. f. 1. (Înv. și reg.) Beci. 2. (Înv.) Ridicătură de pământ întărită care proteja o fortificație în afara zidurilor ei; redută. [Var.: báștă s. f.] – Din pol. baszta. Vezi definitia »

extremă, extreme s. f. (intl.) buzunar lateral. Vezi definitia »

EPICICLOÍDĂ s.f. Curbă plană descrisă de un punct de pe un cerc mobil care se rostogolește fără să alunece pe un cerc fix. [Pron. -clo-i-. / < fr. épicycloïde, cf. gr. epi – pe, kyklos – cerc]. Vezi definitia »