Definita cuvantului deducție
DEDÚCȚIE s.f. Raționament logic prin care se obține o judecată nouă (numită concluzie) din două sau mai multe judecăți (numite premise), dintre care una trebuie să fie neapărat universală. [Gen. -iei, var. deducțiune s.f. / cf. lat. deductio, fr. déduction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu deducție
GLACIOLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul ghețarilor. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. glaciologie. Vezi definitia »
FEROTIPÍE s. f. Procedeu de reproducere fotografică în care materialul sensibil este format dintr-o emulsie de colodiu aplicată pe o tablă smălțuită. – Din fr. ferrotypie. Vezi definitia »
GEOMORFOGENÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul originii formelor reliefului terestru. [< fr. géomorphogénie]. Vezi definitia »
CĂTĂNÍE s. f. (Reg.) Stagiu, serviciu militar; militărie. – Cătană + suf. -ie. Vezi definitia »
VECTOSCOPÍE s.f. Observare pe ecranul vectocardiografului a figurii trasate prin deplasarea spotului luminos. [Gen. -iei. / < fr. vectoscopie]. Vezi definitia »