Definita cuvantului fetru
FÉTRU s. n. Pâslă din lână sau din păr de animal (presată și încleiată) întrebuințată în special la confecționarea pălăriilor. – Din fr. feutre.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fetru
RADIAMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea intensității radiațiilor nucleare. (< fr. radiamètre) Vezi definitia »
TERMOMÉTRU, termometre, s. n. Instrument folosit la măsurarea temperaturilor, format dintr-un tub de sticlă gradat terminat cu un rezervor care conține un lichid dilatabil (mercur, alcool etc.). – Din fr. thermomètre. Vezi definitia »
CĂLUGĂRU, Alice (pseud.: Alice Orient) (1886- înainte de 1940, Paris), scriitoare română. Stabilită la Paris (1906). Lirică romantică („Viorele”), dominată de sentimentalism și livresc, sau simbolistică. Un roman poematic, cu elemente autobiografice („Tunica verde”), scris în limba franceză. Vezi definitia »
țap negru expr. (intl.) judecător. Vezi definitia »
MAÉSTRU, -Ă, maeștri, -stre, s. m. și f. 1. Persoană care a adus contribuții (deosebit de) valoroase într-un domeniu de activitate, fiind adesea considerată drept îndrumător, model, șef al unei școli, creator al unui curent etc. ◊ Concert-maestru sau (înv.) maestru de concert = prim-violonist într-o orchestră. Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite; persoană care poartă acest titlu. Maestru Emerit al Sportului = cel mai înalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performanțe excepționale; persoană care poartă acest titlu. Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie în una dintre ramurile artei; persoană care poartă acest titlu. 2. Titlu dat în trecut profesorilor care predau în școli discipline ca desenul, muzica etc. (fără să aibă un titlu academic); persoană care avea acest titlu. 3. Persoană competentă, calificată într-un anumit domeniu (de obicei muzică, dans, sport), care adesea instruiește pe cineva în domeniul respectiv. 4. Titlu ierarhic în anumite organizații militare, politice, religioase etc.; persoană care poartă acest titlu. ◊ Maestru de ceremonie sau de ceremonii = persoană indicată prin protocol să organizeze desfășurarea unei ceremonii. 5. Maistru (1). – Din it. maestro. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z