Definita cuvantului defetism
DEFETÍSM s.n. 1. Atitudine de defetist; opinie, părere, atitudine a celui care (afectează că) nu crede în reușita unei acțiuni sau în justețea unei cauze, pe care o consideră pierdută. 2. Infracțiune constând în lansarea și răspândirea în timp de război a unor zvonuri sau informații false, exagerate sau tendențioase cu privire la situația politică, economică și socială a țării. [< fr. défaitisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu defetism
OPTIMÍSM s. n. Concepție filozofică potrivit căreia în lume binele precumpănește asupra răului, iar lumea existentă este cea mai bună dintre lumile posibile; atitudine a omului care privește cu încredere viața și viitorul; tendință de a vedea latura bună, favorabilă a lucrurilor. – Din fr. optimisme, germ. Optimismus. Vezi definitia »
UMANÍSM s. n. Mișcare socială și culturală apărută în apusul Europei în sec. XIV, ca expresie a luptei împotriva feudalismului și a învațăturii scolastice, care a promovat ideea încrederii în valoarea omului și a perfecționării sale, a militat pentru dezvoltarea liberă și multilaterală a personalității umane, pentru o cultură laică (în spiritul vechii culturi clasice) etc. ♦ P. gener. Atitudine de încredere în valoarea omului. – Din fr. humanisme, germ. Humanismus. Vezi definitia »
ADVENTÍSM s.n. Doctrină mistică practicată de o sectă religioasă creștină și care propagă, printre altele, credința în a doua venire a lui Iisus pe pământ. [< engl. adventism, cf. germ. Adventismus]. Vezi definitia »
OPTIMÍSM s. n. concepție, atitudine a celui care privește încrezător viața, viitorul. (< fr. optimisme, germ. Optimismus) Vezi definitia »
IMORALÍSM s.n. Concepție (susținută mai ales de Nietzsche și Gide) care preconizează încălcarea și negarea normelor și a principiilor morale. ♦ Atitudine opusă față de tot ceea ce în mod obișnuit este considerat moral. [< fr. immoralisme]. Vezi definitia »