INFÉRN s. n. 1. Loc unde sălășluiesc sufletele celor păcătoși, după moarte, supuse la chinuri veșnice; iad, gheenă, tartar; hades, orc. 2. Fig. Loc de dezordine și de confuzie; viață plină de chinuri, mizerabilă; situație chinuitoare, greu de suportat, tortură sufletească. [Pl. și: (rar) infernuri, inferne] – Din lat. infernus. Vezi definitia »

CAVICÓRN, -Ă, cavicorni, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cornute) Cu coarnele goale în interior. 2. S. m. Animal cavicorn (1). – Din fr. cavicornes. Vezi definitia »

corn (-ni), s. m. – Arbust (Cornus mas). – Mr., istr. cornu, megl. corn. Lat. cornus (Pușcariu 401; Candrea-Dens., 396; REW 2241; DAR); cf. sp. cornizo. – Der. coarnă, s. f. (fructul cornului); cornet, s. n. (pădure de corn); corniș, s. n. (cornet); cornișor, s. m. (plantă, Lycopodium clavatum, Lycopodium annotinum). Vezi definitia »

UNICÓRN, -Ă adj. 1. cu un singur corn. ◊ (s. m.) animal fabulos, cu corp de cal și un corn în frunte; inorog. 2. care nu are dezvoltat decât unul din cele două coarne uterine. (< fr. unicorne) Vezi definitia »

FETOMATÉRN, -Ă, fetomaterni, -e, adj. (Med.) Privitor la fetus și la mamă. – Fet[us] + matern. Vezi definitia »