Definita cuvantului curmătură
curmătúră, curmătúri, s.f. (pop.) 1. secțiune transversală; crestătură, incizie. 2. depresiune, adâncitură în teren; deșelătură. 3. urmă, adâncitură, dungă. 4. (la pl.) durerile nașterii (facerii).
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu curmătură
pritiníță, pritiníțe, s.f. (reg.) prietenă, amică. Vezi definitia »
RÁȘPĂ s. f. v. rașpel. Vezi definitia »
TÓLĂ s.f. (Tehn.) Foaie de tablă groasă, tăiată la dimensiunile necesare unei anumite lucrări. [< fr. tôle]. Vezi definitia »
PARCÉLĂ, parcele, s. f. Porțiune de teren precis delimitată în cadrul unei suprafețe mai mari, destinată unei anumite întrebuințări; lot. – Din fr. parcelle. Vezi definitia »
ANATOXÍNĂ s.f. Toxină microbiană atenuată, capabilă să confere imunitate. [< fr. anatoxine]. Vezi definitia »