BENEFÍCIU, beneficii, s. n. Câștig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; venit net al unei întreprinderi socialiste. ♦ Beneficiu de inventar = dreptul moștenitorului de a nu-și lua răspunderea pentru datoriile unei succesiuni decât în limita averii moștenite. ◊ Expr. Sub beneficiu de inventar = în mod provizoriu, sub rezerva controlului ulterior.- Fr. bénéfice (lat. lit. beneficium). Vezi definitia »

MÍNIU s. n. Oxid de plumb, de culoare roșie-portocalie, insolubil în apă, folosit la vopselărie. – Din lat., fr. minium. Vezi definitia »

cerclíu, cerclíi, s.m. (înv.) monedă de trei lei care circula în vremea lui Caragea. Vezi definitia »

SERAFÍU, -ÍE, serafii, adj. (Rar) Serafic. – Din seraf[ic] + suf. -iu. Vezi definitia »

crochíu (crochíuri), s. n. – Schiță. Fr. croquis. Vezi definitia »