HUÍLĂ s.f. Varietate de cărbune fosil, compact, uneori șistos sau fibros. [Pron. hu-i-. / < fr. houille]. Vezi definitia »

CORNÍȘĂ s.f. 1. Partea superioară, proeminentă și ornamentată a zidului unei construcții, pe care se sprijină acoperișul. ♦ Mulură proeminentă care înconjură un antablament, o mobilă etc. 2. (Geogr.) Partea superioară, ieșită în afară, a unui versant sau a unui perete stâncos; pantă abruptă. ♦ Acumulare de zăpadă, depusă de vânt în formă de streașină care prelungește o pantă sau chiar acoperișul diverselor construcții. [Var. cornice s.f. / < fr. corniche]. Vezi definitia »

curmátă, curmáte, s.f. (reg.) vrabie. Vezi definitia »

rânchíță, rânchíțe, s.f. (reg.) specie de pește mic; blehniță. Vezi definitia »

MARGHILOMÁNĂ s. f. v. marghiloman. Vezi definitia »