ZVÂCNÍ, zvâcnesc, vb. IV. Intranz. 1. ♦ (Despre ființe) A mișca repede o parte a corpului. A zvâcni din picioare. 3. A face mișcări bruște pentru a-și elibera corpul dintr-o strânsoare; a se zbate. Vezi definitia »

pehní, pehnésc, vb. IV (înv. și reg.) a duce lipsă de ceva. Vezi definitia »

puchiní (-nésc, -ít), vb. – A migăli, a-și strica ochii muncind. – Var. buchini, bu(n)ghini, bongheni, bungăni, bugini, bongăni, buchisi. Origine expresivă, după cum rezultă din finala expresivă -ni și din varietatea de forme. Unele var. au și sensul de „a bombăni”, cf. bodogăni. – Der. puchi (var. puchină), s. m. (urdoare), deverbal (din *puchin ‹ lat. *putulus, după Pușcariu 1393 și REW 6889; din lat. *put(u)lina ‹ *putulus, după Pascu, Beitrage, 12 și Pușcariu, Dacor., I, 415); puchiței, s. m. pl. (picățele, buline), probabil rezultat dintr-o contaminare cu picățele; împuchițat, adj. (cu picățele; pestriț). Vezi definitia »

HIDRACARIÉNI s. m. pl. acarieni de origini diferite, adaptați la viața acvatică. (< fr. hydracariens) Vezi definitia »

ZOGONÍ, zogonésc, vb. IV. Tranz. (Trans.) A alunga, a goni; a izgoni. (din sb. zagoniti) [def. și DLRLC] Vezi definitia »