CARÂTĂ s. f. v. caretă. Vezi definitia »

TOREÚTICĂ s.f. Meșteșugul cizelării lemnului, a aurului și a fildeșului sau a metalelor; (p. restr.) arta sculpturii în bronz. ♦ Totalitatea obiectelor de podoabă specifice unui popor. [Pron. -re-u-, gen. -cii. / < fr. toreutique]. Vezi definitia »

tólpă, tólpe, s.f. (reg.) grup, ceată, cârd. Vezi definitia »

ȘANSONÉTĂ s. f. cântec francez de muzică ușoară, de origine populară, cu caracter sentimental sau satiric. (< fr. chansonnette) Vezi definitia »

HIPODÉRMĂ s.f. (Zool.) Muscă a cărei larvă este un parazit al pielii rumegătoarelor. [< fr. hypoderma]. Vezi definitia »