prepelegí, prepelegésc, vb. IV (reg.; despre urzicile fierte) a bate, a sfărâma cu un băț care are la un capăt două bețișoare încrucișate. Vezi definitia »

MUGÍ, pers. 3 mugește, vb. IV. Intranz. I. (Despre unele animale cornute) A scoate sunete prelungi, caracteristice; a zbiera, a rage. II. P. anal. 1. (Despre oameni) A striga puternic; a urla, a răcni. 2. (Despre unele instrumente muzicale, unelte etc.) A produce (prin lovire, frecare, explozie etc.) sunete puternice, supărătoare. ♦ (Despre arme de foc) A bubui puternic. 3. (Despre ape și despre vânt) A vui puternic; a urla. [Prez. ind. pers. 3 și: múge] – Lat. mugire. Vezi definitia »

ADĂOGÍ vb. IV. v. adăuga. Vezi definitia »

HĂRĂGÍ, hărăgesc, vb. IV. Tranz. V. arăci. Vezi definitia »

GUGI, gugiuri, s. n. (Reg.) Glugă. – Din gugiuman. Vezi definitia »