PAREZÍE, parezii, s. f. (Med.) Paralizie ușoară, parțială. – Din fr. parésie. Vezi definitia »

SPECIFICÁȚIE, specificații, s. f. Specificare. – Din fr. spécification, lat. specificatio. Vezi definitia »

MĂRTURÍE, mărturii, s. f. 1. Declarație făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a-și susține părerile. ♦ Spec. Depoziție făcută de un martor în fața unei instanțe judecătorești. ◊ Mărturie minicinoasă = infracțiune care constă în fapta unui martor de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe. ◊ Expr. A sta (sau a fi) mărturie = a se afla de față, a fi martor. ♦ (Înv.) Mărturisire a credinței. ♦ (Rar) Martor. 2. Dovadă, atestare; semn, probă, indiciu. 3. (Reg.) Târg săptămânal (fixat în zilele în care oamenii veneau la oraș pentru a depune mărturii 1). – Martur + suf. -ie. Vezi definitia »

ECOMIMÍE s.f. (Med.) Repetare a mimicii altor persoane, care apare la anumiți alienați mintali. [Gen. -iei. / < fr. échomimie, cf. gr. echo – sunet, mimos – imitator]. Vezi definitia »

TURCÍE s. f. (Înv., în expr.) Pe turcie = în limba turcă. – Din turc + suf. -ie. Vezi definitia »