AURÍGA s. m. Conducătorul unui car de curse în întrecerile din antichitate. – Din lat. auriga. Vezi definitia »

INTRIGÁ vb. I. 1. tr. A neliniști, a stârni curiozitatea cuiva. 2. intr. (Rar) A face intrigi; a unelti, a complota. [P.i. intríg și -ghez. / < fr. intriguer, cf. lat. intricare – a încurca]. Vezi definitia »

DIVULGÁ vb. tr. a da în vileag, a trăda, a face cunoscut (un secret). (< fr. divulguer, lat. divulgare) Vezi definitia »

BELÚGA s. f. cetaceu asemănător cu narvalul, alb, din mările arctice. (< fr. béluga) Vezi definitia »

ÎNJUGÁ, înjúg, vb. I. 1. Tranz. A pune o vită (mai ales boii) la jug. 2. Refl. și tranz. Fig. A (se) angaja, a (se) înhăma la o acțiune care cere eforturi stăruitoare. – Din [a pune] în jug. Vezi definitia »