Definita cuvantului altiță
altíță (altíțe), s. f. – Broderie pe partea superioară a mînecii la ie sau cămașă. Lat. altĭtia, de unde it. altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei; partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, în Ban., var. lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb. să provină din rom. Este dubletul lui alteță, s. f., din it. (sec. XIX).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu altiță
FÍBULĂ s.f. 1. Agrafă de metal cu care se încheiau în antichitate hainele. 2. Peroneu. [< lat. fibula, cf. fr. fibule]. Vezi definitia »
BIOCIBERNÉTICĂ s.f. Ramură a ciberneticii care studiază procesele biologice ca manifestări ale unor sisteme informaționale cu autoreglare, folosind metode matematice; cibernetică biologică. [< fr. biocybernétique]. Vezi definitia »
ARTERIONECRÓZĂ s. f. proces de nevrozare a arterelor. (< fr. artérionécrose) Vezi definitia »
HÁVRĂ, havre, s. f. (Rar) Sinagogă. – Din tc. havra. Vezi definitia »
SOBUȘÓARĂ, sobușoare, s. f. Sobiță. – Sobă1 + suf. -ușoară. Vezi definitia »