TALÉNT s.n. Aptitudine, înclinație naturală deosebită într-un anumit domeniu. ♦ De talent = talentat. ♦ Persoană care are o asemenea aptitudine deosebită. [Pl. -te, -turi. / < fr. talent, it. talento, lat. talentum – lingou, ban]. Vezi definitia »

CONCORDÁNT, -Ă adj. Care concordă. ◊ Noțiuni concordante = noțiuni ale căror sfere coincid integral sau parțial; (geol.) strate concordante = strate dispuse paralel unele peste altele. [< fr. concordant, it. concordante]. Vezi definitia »

INSURGÉNT, -Ă s. m. f. participant la o insurecție. (< lat. insurgens, germ. Insurgent) Vezi definitia »

INDECÉNT, -Ă adj. Lipsit de decență; necuviincios, nerușinat. [Cf. fr. indécent, it. indecente, lat. indecens]. Vezi definitia »

COCONTRACTÁNT, -Ă s. m. f. fiecare dintre părțile care participă la un contract. (< fr. cocontractant) Vezi definitia »