protospătár, protospătári, s.m. (înv.) comandant general al oastei, în special al călărimii (în orânduirea feudală). Vezi definitia »

VEHICULÁR, -Ă adj. Referitor la vehicule. [Cf. fr. véhiculaire]. Vezi definitia »

RAR, -Ă, rari, -e, adj., s. f. I. Adj. 1. Care, într-un șir de lucruri sau de ființe de același fel, se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită. 2. (Despre un întreg) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei. Pânză rară. 3. (Adesea adverbial) Care se petrece, se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într-un timp mai lung decât cel obișnuit; care se desfășoară într-un ritm lent. 4. (Adesea adverbial) Care este puțin numeros, care se găsește numai în puține locuri sau apare la intervale mai depărtate. ♦ Neobișnuit, excepțional. 5. Distins, ales, scump, prețios (prin faptul că nu se întâlnește prea des), superior (ca merit sau ca valoare). ◊ Piatră rară = piatră prețioasă. II. S. f. (Reg.) Un fel de mreajă de pescuit, cu o împletitură rară (I 2). – Lat. rarus. Vezi definitia »

iuschiudár, iuschiudáre, s.n. (înv.) roată de moară. Vezi definitia »

PATRILINIÁR, -Ă adj. (despre sistemul de filiație și de organizare socială) în linie paternă. (< fr. patrilinéaire) Vezi definitia »