Definita cuvantului amîna
amîna (amî́n, amînát), vb. – A trece la îndeplinirea unei acțiuni într-un moment ulterior celui stabilit inițial; a întîrzia. Mr. amîn. De la mî(i)ne, plecîndu-se de la o combinație lat. de tipul *ad mane (Pușcariu 79; REW 5924), sau de la o formație adv. rom. *amîne. Spiritul compunerii este cel al fr. ajourner; cf. și alb. mënoń „a întîrzia” (Philippide, II, 647). – Der. amînăcios, adj. (înv., întîrziat); amînat, adv. (Banat, tîrziu).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu amîna
persoana responsabila de ducerea la indeplinire a unui proiect; el este cel care stabileste activitatile si conditionarile dintr-un proces si numeste responsabilii; trebuie sa urmareasca desfasurarea proiectului si sa semnalizeze eventualele erori Vezi definitia »
icoana din sfantul munte.de la axion=cantare in cinstea Maicii Domnului. Vezi definitia »
DAMASCHINÁ vb. tr. 1. a îmbrăca în damasc. 2. a încrusta în oțel, în fier, fildeș sau os firicele de aur sau de argint. (< fr. damasquiner) Vezi definitia »
DECONGESTIONÁ vb. I. v. descongestiona. Vezi definitia »
ILUZIONÁ, iluzionez, vb. I. Refl. și tranz. (Rar) A(-și) face iluzii; a (se) amăgi. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. illusionner. Vezi definitia »