ÎMPĂRȚÍRE, (operație aritmetică) 1. Operație inversă înmulțirii, cu limitări -împărțitor nul, cât fracționar- 2. (definiție derivată) Se dau două numere (un deîmpărțit și un împărțitor) și se cere un al treilea, numit cât, astfel ca deîmpărțitul să fie față de cât precum împărțitorul este față de unitate. sursă: Ion Ionescu de la Brazi Vezi definitia »

DESULFITÁRE, desulfitări, s. f. Acțiunea de a desulfita și rezultatul ei. – V. desulfita. Vezi definitia »

de nicio culoare expr. deloc. Vezi definitia »

prelégere (prelégeri), s. f. – Lectură publică, lecție. După germ. Vorlesung contaminat cu lat. praelegere (Tiktin). Vezi definitia »

,abatoare, s.n. Ansamblul cladirilor si instalatiilor unde se taie vitele destinate consumului. Vezi definitia »