AGÓNĂ s. f. Linie de pe suprafața pământului ale cărei puncte nu prezintă declinație magnetică. – Din fr. agone. Vezi definitia »

MIÓZĂ s.f. (Med.; op. midriază) Contracție permanentă a pupilelor. [Pron. mi-o-. / < fr. myose, cf. gr. meiosis – micșorare]. Vezi definitia »

1.Substanță organică naturală care conține carbon, hidrogen și oxigen, reprezentând un constituent fundamental al materiei vii și având un rol important în metabolism; hidrat de carbon, carbohidrat. – Din fr. glucide. 2.Carbohidratii sunt lanturi de mici parti de zahar si reprezinta principala sursa de energie a organismului. Vezi definitia »

smultureálă, smulturéli, s.f. (reg.) smulturire, smulgere a lânii; lână tunsă sau smulsă de pe oi sau de pe piele de oaie. Vezi definitia »

VISCEROPTÓZĂ s.f. (Med.) Deplasare, cădere a viscerelor, datorită unui defect al organelor lor de suspensie; splanhnoptoză. [< fr. viscéroptose, cf. lat. viscera – viscere, gr. ptosis – cădere]. Vezi definitia »