SPARÁNGHEL s. m. Plantă erbacee legumicolă cu rădăcini cărnoase și cu frunze nedezvoltate, asemănătoare unor solzișori, cultivată pentru lăstarii ei tineri, foarte gustoși (Asparagus officinalis). – Din ngr. sparánghi. Vezi definitia »

ȘIȘTĂRÉL, șiștărele, s. n. Diminutiv al lui șiștar. – Șiștar + suf. -el. Vezi definitia »

ZDRĂNGĂNÉL zdrăngănei, s. m. (Reg.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănél s. m.] – Contaminare între zdrăngăni și clopoțel. Vezi definitia »

CĂUȘÉL, căușele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui căuș. [Pr.: că-u-] – Căuș + suf. -el. Vezi definitia »

PNEUMOCÉL s. n. hernie a plămânului. (< fr. pneumocèle) Vezi definitia »