a fi cu mortul pe el expr. (intl.) a avea asupra sa obiectul furat. Vezi definitia »

ABEL (în „Vechiul Testament”), al doilea fiu al lui Adam și al Evei. Ucis cu invidie de fratele său mai mare, Cain. Vezi definitia »

CAICÉL, caicele, s. n. Diminutiv al lui caic. [Pr.: ca-i-] – Caic + suf. -el. Vezi definitia »

opaițél, opaițéi, s.m. (reg.) plantă cu flori albe sau roșii. Vezi definitia »

fidél (fidélă), adj. – Credincios, leal, statornic în sentimente. Fr. fidèle. Înv., se folosește numai cu o nuanță comico-melodramatică ca și der. săi (din fr.): fidelitate, s. f.; infidel, adj.; infidelitate, s. f. Vezi definitia »