ARHÓNTE, arhonți, s. m. Titlu dat magistraților care conduceau republica ateniană antică; persoană care avea acest titlu. – Din fr. archonte, lat. archon, -ntis. Vezi definitia »

perpendicularicéște adv. (înv.) în mod perpendicular. Vezi definitia »

seceríște, seceríști, s.f. (reg.) miriște. Vezi definitia »

ACVAFÓRTE s. n. invar. Procedeu de reproducere a unui desen liniar prin intermediul unui clișeu gravat cu ajutorul acidului azotic pe plăci de cupru sau de zinc; (concr.) stampă obținută prin acest procedeu. – It. acquaforte. Vezi definitia »

IMPARITÁTE s. f. însușirea de a fi impar; inegalitate. (< fr. imparité, lat. imparitas) Vezi definitia »