INTERGLACIÁR, -Ă, interglaciari, -e, s. n., adj. 1. S. n. Interglaciație; depozit apărut în timpul unei interglaciații. 2. Adj. (Despre perioade geologice) Cuprins între două glaciații, care se referă la interglaciație, care aparține interglaciației. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. interglaciaire. Vezi definitia »

TROCÁR s.n. Instrument chirurgical folosit pentru puncții. [< fr. trocart, germ. Trokar, engl. trocar]. Vezi definitia »

dar conj. – 1. Însă (funcție adversativă). – 2. (Adv.) Atunci (funcție consecutivă). – Var. dară (vulg.), da. Probabil rezultat al compunerii cu prep. de și (i)ar(ă), v. iar. Opiniile asupra originii acestui cuvînt sînt poate împărțite. După Pușcariu, ZRPh., XXXII, 112 și REW 2513, din lat. de ea re. Crețu 315, Tiktin și Iordan, Dift., 49, pleacă de la *deară ‹ lat. de vero; Scriban îl pune în legătură cu sb. da „însă”. Este evidentă confuzia cu da afirmativ, atît în var. vulg. da, „dar” cît și în var. vulg. dar „da”, folosită uneori de scriitorii moldoveni. Doar(ă), adv. și conj. (păi, atunci, funcție interogativă sau consecutivă; înv., pentru ca, funcție consecutivă; poate, posibil, funcție dubitativă; numai, doar, funcție restrictivă), pare în principal același cuvînt (după Tiktin, doară reprezintă lat. *de volat, în loc de *de velit, compunere care nu pare normală, și pe care totuși o admite Scriban; Candrea-Dens., ad 501 și Candrea pleacă de la de hora). Este posibilă o confuzie cu oare, cu funcție interogativă. Se observă astăzi o tendință de a reduce pe doar la dor. Vezi definitia »

BIFILÁR, -Ă adj. (despre circuite) cu doi conductori separați. ◊ (mec.; despre suspensii) cu două fire paralele. (< fr. bifilaire, engl. biphilar) Vezi definitia »

LĂPTÁR, lăptari, s. m. Bărbat care se ocupă cu vânzarea sau colectarea laptelui. – Lapte + suf. -ar. Vezi definitia »