ACOLISÍ, acolisesc, vb. IV. Refl. (Înv.) 1. A urmări pe cineva, a se ține de capul cuiva cu dușmănie. 2. A nu lăsa din stăpânire ceea ce a apucat o dată. – Ngr. ecollisa. Vezi definitia »

fundarisí (fundarisésc, fundarisít), vb. – (Înv.) A ancora, a fixa cu ancore. – Var. funda. Ngr. φουνταρίζω, din ven. fondare, cf. sp. fondear. Sec. XVIII. Vezi definitia »

carnácsi interj. – Drace! – Mr. carnasi. Tc. karnaksi „să te apuce crampele” (Șeineanu, II, 91); cf. ngr. ϰάρναξι. Vezi definitia »

AFIEROSÍ, afierosesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A risipi o avere, un bun etc. 2. Refl. A se dedica, a se consacra. [Pr.: -fi-e-] – Ngr. afierono (aor. afierosa). Vezi definitia »

mucles I. s. invar. liniște, tăcere. II. interj. gura!, zât! Vezi definitia »