BÓRNĂ s.f. 1. Stâlp de marcaj din beton, din lemn etc., așezat la marginea drumurilor, de-a lungul unei frontiere etc.; piatră de hotar. 2. Piesă metalică care face legătura mașinilor sau a aparatelor electrice. [< fr. borne]. Vezi definitia »

FLUÉNȚĂ s. f. însușirea de a fi fluent. (< fr. fluence) Vezi definitia »

CARÓLĂ s. f. dans popular medieval francez, în cerc sau în lanț, lent, cu acompaniament instrumental sau vocal; melodia corespunzătoare. (< fr. carole) Vezi definitia »

părúlă, părúle, s.f. (înv.) flăcăruie. Vezi definitia »

PICROMIGDÁLĂ, picromigdale, s. f. 1. Migdală amară. 2. Prăjitură uscată preparată din albuș de ou, zahăr și migdale ori alune sau nuci. [Var.: pricomigdálă s. f.] – Din ngr. pikramígdalon. Vezi definitia »