MOTOTRICICLÉTĂ, mototriciclete, s. f. Vehicul folosit mai ales pentru transportul mărfurilor, având roata din față directoare și cele două roți din spate motoare. – Moto¹- + tricicletă. Vezi definitia »

PSIHOLINGVÍSTICĂ s.f. Disciplină care studiază mecanismul psihic al limbajului, cercetându-l pe acesta din urmă ca pe o formă de manifestare psihică; psihologia limbajului. [Cf. fr. psycholinguistique, engl. psycholinguistics]. Vezi definitia »

SUSPÁNTĂ s.f. Fiecare dintre coardele care leagă voalura unei parașute. [Var. suspentă s.f. / < fr. suspente]. Vezi definitia »

steríță s.f. (înv. și pop.) direcție în care bate vântul; bătaia vântului. Vezi definitia »

DIEGÉZĂ s. f. povestire, narațiune; expunere. (< germ. Diegese) Vezi definitia »