Definita cuvantului furcătură
furcătúră s.f. (reg.) bifurcarea unui șir de munți.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu furcătură
nădeálă, nădéli, s.f. (înv.) înnădire. Vezi definitia »
GUTUÍȚĂ, gutuițe, s. f. Diminutiv al lui gutuie. Vezi definitia »
pogoneáscă adj. f. (reg.; în sintagma) prăjină pogonească = unitate de măsură pentru suprafețe de teren agricol (6 prăjini pătrate). Vezi definitia »
PROFILOGRÁMĂ, profilograme, s. f. Înregistrare grafică a asperităților de pe suprafața unei piese prelucrate, obținută cu profilograful. – Din fr. profilogramme. Vezi definitia »
GHIOLBÁNĂ, ghiolbane, s. f. (Reg.) Nume dat unei femei frumoase căreia îi place să cocheteze. [Pr.: ghiol-]. Vezi definitia »