strămureá, strămuréle, s.f. (înv.) V. strămurare (1). Vezi definitia »

DECĂDÉA vb. intr. a cădea, a ajunge într-o stare inferioară, a ajunge rău; a-și pierde puterile, a fi în declin, a da îndărăt. ◊ a se deprava. ♦ (jur.) a ~ din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități. (după it. decadere) Vezi definitia »

giurumeá, giuruméle, s.f. (reg.) ceva uzual; cotidian. Vezi definitia »

CAFINEÁ s. f. v. cafenea. Vezi definitia »

plângócea s.m. art. (reg.) 1. persoană căreia îi plâng mereu. 2. om sau copil plângăcios. Vezi definitia »