sácru (sácră), adj. – Sfînt. Lat. sacrum (sec. XIX). – Der. sacrificiu, s. n.; sacrifica, vb.; sacrificator, s. m.; sacrilegiu, s. n.; sacrileg, adj.; sacru, s. n. (osul sacru); sacrosant, adj.; consacra, vb., din fr. Vezi definitia »

CRITICÁSTRU s. m. (peior.) critic mărunt, neînsemnat. (< germ. Kritikaster) Vezi definitia »

TRANZISTORMÉTRU s. n. aparat pentru verificarea performanțelor tranzistoarelor. (< fr. transistormètre) Vezi definitia »

INFILTROMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea vitezei de infiltrație a apei în sol. (< fr. infiltromètre) Vezi definitia »

MAÉSTRU s.m. 1. Persoană deosebit de înzestrată, de talentată și de învățată; învățat, savant. ◊ Maestru al sportului = titlu care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o ramură sportivă. 2. Creator al unei școli sau al unui curent literar ori științific. ♦ Termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale. 3. (În trecut) Profesor de lucru de mână, de muzică, de desen, de gimnastică; maistru (2) [în DN]. ♦ Titlu ierarhic în anumite organizații militare, politice, religioase. ◊ Maestru de ceremonii = cel însărcinat să dirijeze, după protocol, desfășurarea unei solemnități. [Pron. ma-es-. / < it. maestro]. Vezi definitia »